Backpackerul din Manchester

Înainte de a pleca spre Asia de Sud-Est, backpackerul Stu a cheltuit 8000 de lire sterline pe un laptop nou SONY, un iPhone, nişte căşti Sennheiser, un DSLR Canon şi o cameră video HD Panasonic, o pereche de ochelari de soare Ray Ban şi un echipament de snorkeling Aqua Lung, pe care le-a înghesuit în rucsacul North Face nou şi el. A mai dat 300 de lire pe onorariul unui stilist, care i-a aranjat părul după moda sauvage. Alte 200 de lire s-au dus pe un tatuaj reprezentând un dragon care mănâncă un şarpe.

Acţiunea se mută în Bangkok, pe strada Khao San unde patronul de la Chai's House e nevoit să-i facă lui Stu un discount serios la cazare. Bătrânul a cerut 4 euro pe noapte, dar Stu a negociat până la 2 euro şi a scris despre asta pe Facebook imediat ce-a ajuns în camera lui fără apă caldă şi fără ferestre. Dacă ar fi avut ferestre, Stu ar fi putut să doi şobolani făcând dragoste la umbra hostelului de alături.

Oricum, Stu nu avea să rămână toată viaţa în Bangkok. El trebuia să vadă toată Asia de Sud-Est şi avea la dispoziţie doar 3 săptămâni pentru a-şi duce la capăt misiunea. După două zile în capitală, a urcat la Chiang Mai, a coborât la Phuket, a luat vaporaşul spre Koh Phi Phi (unde-a reuşit să petreacă 4 ore între la Maya Bay, locul unde s-au filmat cele mai tari scene din The Beach), a stat o noapte în Samui şi, de acolo, a venit în Koh Pha Ngan chiar în ziua de Full Moon Party. În pofida faptului că Haad Rin era potopit de turişti, Stu a reuşit din nou să-şi negocieze un preţ bun pe cameră. 3 euro pe noapte, chilipir curat. Cu o Singha rece în mână, Stu şi-a dat seama că e născut pentru a călători, că e un adevărat cetăţean al lumii, că Planeta îi stă la picioare şi a plecat la shopping pentru seara cea mare.

Stu nu s-a întors la bungalow înainte de a-şi fi cumpărat doua perechi de pantaloni tradiţionali de pescar, doua tricouri - unul cu Budha si unul cu Koh Pha Ngan Full Moon Party -, o bentiţă roşie, o amuletă, un alt tatuaj, reprezentând un şarpe care mănâncă un elefant şi o sticlă de whisky de 40 de euro.

Să nu credeţi, Doamne fereşte, că Stu e prototipul ăla dizgasting de turist de masă care nu are în cap decât piscină şi shopping. Dacă credeţi asta, n-aţi înţeles nimic. Stu nu e turist, e backpacker. El nu trece prin lume ca gâsca prin apă. Dimpotrivă, în fiecare loc pe care-l vizitează, Stu îşi face o fotografie pe care o postează imediat pe pagina lui de Facebook, acolo unde bifează în fiecare zi o nouă destinaţie, ba chiar două în zilele bune. A călători e misiunea lui în viaţă. De aceea, ţine să-şi împărtăşească experienţele cu ceilalţi. Să dea ceva în schimb, mă înţelegeţi.

Stu e şi un tip citit. Dacă vă uitaţi în clipa asta la el, îl veţi vedea cufundat în "Asia on a Shoestring" de la Lonely Planet.

- Salut, Stu.
- Hi, man.
- Cât stai pe-aici?
- I will leave tomorrow morning, right after the party.
- Încotro?
- I've done Bangkok, Chiang Mai, Phuket, Krabi, Samui, next I'll do Vietnam, Laos, Cambodia.
- De ce Laos, Vietnam, Cambodia?
- Because it's cheap, man, it's so fucking cheap.

Aţi observat, desigur: Stu vorbeşte întotdeauna despre locurile unde a fost (sau, ca sa-i respectăm exprimarea, pe care le-a "făcut") şi despre cele unde urmează să se ducă (facă). Cu asemenea misiune planetară, aceea de a vedea 5 ţări în 20 de zile, cine ar mai avea timp să seize the moment? 5, pentru că urmează şi o escală de 3 ceasuri în Singapore, înainte de întoarcerea la Manchester.

Deasemenea, Stu are obiceiul de a reboteza locurile prin care trece. Puket devine "Fukey", Phi Phi se numeşte "Fee Fee", Pha Ngan devine "Paniang", cât despre Bangkok...

- You know, Bangkok actually comes from "To bang" and "cock". Like "Bang my cock"
- Ei, na, pe bune?
- Yes, that's because of many white man coming to bang Thai chicks.

Am fost eu cel care i-a facut lui Stu poza de Koh Pha Ngan. Primul cadru nu l-a multumit. M-a rugat sa cadrez mai larg, sa se vadă şi plaja, şi discotecile, şi lumea care dansa, şi jocul cu făcliile.

- Dar, Stu, tu nu te mai vezi deloc.
- No problem, it's not about me, man! It's about this place, this island, about Asia!

După ce ne-am despărţit, Stu a făcut multe. La o mânăstire din Laos a făcut meditaţie, s-a ras în cap şi a înţeles budhismul. In Vientiane, a mancat omizi prăjite şi lăcuste. La Siem Reap a reuşit să fure o pietricică din zidul Angkor Wat. La Ho Chi Min a fost la curve cu numai 5 euro ora. La Nha Trang, Vietnam, s-a îmbătat foarte tare şi a căzut cu scuterul, umplându-se de julituri. O viaţă ca o poveste.

Înainte de plecare, aplicaţia Travel Brain de pe Facebook îl cota pe Stu ca un călător mediu: 38 de oraşe din 4 ţări (incluzând Irlanda). Acum, dacă te uiţi, scorul lui a atins cerul. A ajuns deja pe locul 3 în lista lui de prieteni. Pe locul 1 este Susan, care a făcut în plus Nepal si Tibet, iar pe 2 e Zach, care a fost şi în Israel, la rude.

Pe Stu, în schimb, îl aşteaptă America de Sud. Hombre, Machu Pichu, tequila boom boom, The Amazon, samba, ola chica, Rio de Haneiro, Anaconda 3.